Covid-19: Cate tipuri de teste exista si care sunt avantajele si dezavantajele lor?

Exista mai multe tipuri de test de coronavirus, fiecare cu un obiectiv diferit: acestea sunt caracteristicile, avantajele si dezavantajele lor.

In prezent exista doua grupe de teste pentru Covid-19: testele directe , care sunt cele care detecteaza genomul sau materialul genetic al virusului si/sau proteinele acestuia si dezvaluie prezenta virusului in faza activa, adica indica ca exista infectie si teste indirecte , care sunt cele care depisteaza anticorpii (daca organismul a fost in contact cu virusul, desi acesta nu mai este prezent).

Pe baza acestei clasificari exista trei tipuri de teste pentru a detecta o infectie:

PCR, teste serologice si teste antigene rapide

. Caracteristicile de bazacaracteristicile de baza care diferentiaza unele teste de altele sunt specificitatea si sensibilitatea: o specificitate ridicata inseamna ca testul poate diferentia intre doua microorganisme care sunt foarte apropiate ca evolutie, iar o sensibilitate mare inseamna ca poate detecta cantitati de 20 de copii/ml, sau chiar mai putin, de material genetic viral. Cu alte cuvinte, specificitatea este capacitatea testului de a confirma ca un subiect sanatos obtine un rezultat negativ, iar sensibilitatea este capacitatea testului de a confirma ca o persoana bolnava obtine un rezultat pozitiv. Sensibilitatea permite persoanelor care au virusul sa fie identificate ca pozitive; cu cat aceasta sensibilitate este mai mare, cu atat mai multi pacienti vor fi diagnosticati corect. Specificitatea identifica negative; cu cat este mai mare specificitatea testului, cu atat oamenii vor fi mai sanatosi n corect diagnosticat. Instrumentul fundamental de diagnosticare este PCR, primul inceput de utilizat la inceputul pandemiei si capabil sa detecteze virusul in stadiile incipiente ale infectiei respiratorii.

Este folosit de luni de zile si a demonstrat o specificitate si o sensibilitate care nu sunt la indemana celorlalti. La PCR s-au adaugat teste de diagnostic rapid, care sunt mai simple si mai rapide, care permit sa stie in 10-15 minute daca o persoana este ; infectat.

false negative

Cercetatorii studiaza inca evolutia SARS-CoV-2 in organism pentru a determina de ce unui pacient dureaza mai mult decat altuia pentru ca virusul sa fie negativ. Un pacient care continua sa dea pozitiv testul dupa ce s-a vindecat timp de opt saptamani nu este acelasi lucru cu altul care face acest lucru pentru prima data. Astfel, sunt pacienti usori care testeaza pozitiv si devin rapid negativi, altii cu simptome severe care testeaza negativ mai tarziu, si sunt si cei care, dupa vindecare clinica, dupa un timp devin pozitivi. In acest sens, se studiaza mai multe ipoteze: pacientul poate fi reinfectat, i-a mai ramas vreun virus de emis sau este cu adevarat purtator din nou. Cercetatorii studiaza inca evolutia SARS-CoV-2 in organism pentru a determina de ce unui pacient dureaza mai mult decat altuia pentru ca virusul sa fie negativ. Un pacient care continua sa dea pozitiv testul dupa ce s-a vindecat timp de opt saptamani nu este acelasi lucru cu altul care face acest lucru pentru prima data. Astfel, sunt pacienti usori care testeaza pozitiv si devin rapid negativi, altii cu simptome severe care testeaza negativ ulterior, si sunt si cei care, dupa vindecare clinica, dupa un timp sunt testati pozitiv. In acest sens, mai multe sold

PCR (reactie in lant a polimerazei), este testul de diagnostic cel mai sensibil si specific. Folosind frotiuri nazofaringiene in tractul respirator superior sau inferior, localizeaza si amplifica un fragment de material genetic, care in cazul SARS-CoV-2 este o molecula de ARN ( ;acid ribonucleic), adica, o „bucata” din materialul genetic, care indica daca exista infectie sau prezenta virusului.

Dezavantajul acestuia, pe langa disconfortul pe care il provoaca (mancarime, tuse sau lacrimare) este ca rezultatele nu sunt imediate, este nevoie de cateva ore pentru a stabili diagnosticul intr-un laborator si necesita personal specializat pentru evaluarea rezultatului in functie de tabloul simptomelor. Daca dupa analiza microbiologica a unei probe respiratorii de la o persoana cu simptome suspecte, PCR detecteaza ARN viral, rezultatul este pozitiv si se confirma ca persoana este infectat cu SARS-CoV-2 deoarece exista replicare virala si poate raspandi boala. Daca testul nu detecteaza materialul genetic al virusului, pacientul nu va fi dar daca exista o suspiciune clinica importanta, este posibil sa fi avut infectia inainte, deci ar trebui efectuat un alt test pentru a se asigura ca pacientul nu este infectat.

Teste moleculare TMA(acronim in engleza pentru „Transcription Mediated Amplification”) au fost recent incorporate in arsenalul de diagnostic si detecteaza, de asemenea, prezenta virusului activ. La fel ca PCR, ei analizeaza o proba din tractul respirator superior, sunt de asemenea foarte sensibili si teste specifice si au nevoie mai putin de doua ore pentru a afla rezultatul desi deocamdata necesita o tehnologie foarte specifica inca nu foarte raspandita.

TEST RAPID AL ANTICORPILOR (SEROLGIC)

Testul serologic permite depistarea, printr-o analiza de sange, a anticorpilor generati de organism dupa ce a fost in contact cu virusul si rezultatul este imediat, se analizeaza in laborator in aproximativ 10 & #2013265923; 15 minute. Daca rezultatul este pozitiv, indica prezenta imunoglobulinelor, adica persoana a fost expusa la virus, dar poate fi o infectie activa sau trecuta.

Pentru a afla daca infectia este active sau a trecut deja se studiaza tipurile de imunoglobuline: IgM sau IgG.

  • IgM negativa: fara contact curent cu virusul (poate fi fost in trecut).

  • IgM pozitiv: infectie in faza acuta.

  • IgG negativ: nu a existat niciun contact cu virusul sau contactul este recent si inca nu exista un raspuns secundar.

  • IgG pozitiv: infectie anterioara (non-acuta); persoana ar fi imunizata.

Acest test detecteaza si persoanele deja imunizate, dar nu este de incredere in primele 7-10 zile de infectie si nici nu detecteaza pacientii asimptomatici, deci daca rezultatul este pozitiv, se stabileste diagnosticul dar daca este negativa, trebuie exclusa contagiune prin PCR.

Detectarea si fazele infectiei: IgM si IgG

Procesul infectios incepe atunci cand virusul intra in corpul nostru si se reproduce folosind celulele noastre. In aceasta faza initiala, virusul poate fi detectat prin probe biologice, cum ar fi tampoane nazofaringiene si aspirate de secretie. Cateva zile mai tarziu, incepe faza de dezvoltare: organismul reactioneaza la invazia virusului producand anticorpi (imunoglobuline). Exista diferite tipuri de anticorpi care ne permit sa cunoastem starea evolutiva a infectiei: Primele care apar sunt imunoglobulinele IgM, a caror prezenta indica faptul ca infectia se datoreaza infectiei. in faza acuta si ca virusul este Prezent. Ulterior, apare raspunsul imun secundar odata cu producerea de anticorpi IgG. Exista un moment de suprapunere intre IgM si IgG si imediat dupa aceea IgM coboara si IgG urca, ramanand in final doar IgG. Aceasta inseamna ca infectia a fost depasita si suntem imunizati. Daca avem anticorpi IgG, este un indicator ca organismul nostru a intrat in contact cu virusul, adica am fost infectati.

Test ELISA (serolgico)(acronim pentru Enzyme-Linked Immunosorbent Assay), care necesita analize de laborator in aproximativ 48 de ore dintr-o proba de sange si detecteaza anticorpii IgG si IgM, care sunt localizati la & ;adaugarea unei enzime (o „buncatura” de proteina) capabila sa provoace o reactie chimica care isi schimba culoarea daca acestea sunt prezente. Testele ELISA au un procent mult mai mic de fals pozitivi si fals negativi decat testele rapide de anticorpi.

Test CLIA(pentru acronimul sau in engleza Clinical Laboratory Improvement Amendments) sunt o varianta a testelor ELISA, cu o precizie -sensibilitate si specificitate- si mai mari. Ele pleaca de la acelasi concept ca si ELISA, cu diferenta ca in acest caz enzima cuplata la anticorp produce o reactie chemiluminiscenta care emite o lumina caracteristica, in loc de schimbarea culorii. Aceasta tehnica luminometrica ofera o sensibilitate exceptional de mare. Necesitand un laborator, nici nu este un test rapid -48 de ore-.

TEST RAPIDOS DE ANTGENOS

Testele rapide de antigen analizeaza o proba de saliva, frotiu nazal sau punctie capilara care detecteaza proteinele virale, sunt usor de utilizat si au un grad ridicat de sensibilitate (64 %-80%). Rezultatul poate fi cunoscut in 10 15 minute si spre deosebire de testele serologice, acestea nu necesita tehnici complexe. Acestea completeaza PCR, usureaza volumul de munca al laboratoarelor si scurteaza semnificativ timpii de detectare, astfel incat acestea se dovedesc a fi un instrument epidemiologic foarte util. Cu aceste noi teste, precum PCR si TMA, oamenii carein acel moment dezvolta boala si pot transmite infectia si pot fi izolate pentru a taia lanturile de transmisie, ceea ce este foarte util in controlul pandemiei.

Nu toate testele sunt valabile

Prezenta simptomelor compatibile cu Covid-19 ne permit sa avem indici ai prezentei virusului in organismul nostru si exista diferite tipuri de teste pe care le putem folosi pentru a confirma diagnosticul, fiecare dintre ele cu specificitate diferita. si sensibilitate. Cel mai complet test este cel care are o specificitate de 100% si o sensibilitate de 100%, pentru a-i identifica pe cei cu adevarat sanatosi si pe cei cu adevarat bolnavi. Avand in vedere diferitele teste rapide de detectie a antigenelor de pe piata, Sanatatea explica ca trebuie folosite doar cele care indeplinesc criteriile OMS de sensibilitate (S) 80. % si specificitate (E) 97% si care au urmat studii independente de validare. ;n de laboratoare clinice sau de referinta la nivel national sau international. Atat pentru testele RT-PCR, cat si pentru detectia rapida a antigenului, probele recomandate pentru diagnosticul infectiei active SARS-CoV-2 sunt din tractul respirator superior -de preferinta exudat nazofaringian si orofaringian, sau numai exudat nazofaringian- si inferior: de preferinta lavaj bronhoalveolar, aspirat bronsic, sputa (daca este posibil) si/sau aspirat endotraheal, in special la pacientii cu boala respiratorie severa.

Spre deosebire de PCR, testele rapide nu identifica ARN-ul virusului, ci mai degraba detecteaza sau se produc anticorpi impotriva virusului folosind o proba de sange, care este o alta modalitate de a afla daca pacientul este sau a fost infectat, o bien protenas del virus presentes in probele respiratorii de exsudat nazofaringian. Aceste teste rapide de diagnosticare se bazeaza pe a imunocromatografie pe hartie , adica o platforma care are proteinele virusului „atasate” pentru a detecta anticorpi specifici care detecteaza proteinele virusului. Functionarea sa este similara cu cea a testelor de sarcina. Pe langa rapiditate, ele prezinta un alt avantaj foarte important deoarece pot fi efectuate la domiciliul unui caz suspect.

Daca rezultatul este pozitiv, este folosit pentru a diagnostica, dar daca este negativ, necesita si o PCR

. Datorita acestor teste, screening-ul in populatie poate fi imbunatatit si testele PCR limitate doar la acei pacienti care, cu simptome, dau un rezultat negativ, ceea ce elibereaza profesionisti si resurse in Sistemul National de Sanatate.

Ele nu sunt indicate pentru depistarea precoce a bolii, intrucat incep sa fie uutile la aproximativ doua saptamani de la infectare -in unele cazuri exceptionale, dupa zece zile-; timpul necesar organismului uman pentru a produce anticorpi.

Teste de anticorpi si autodiagnosticare

Societatea Spaniola de Boli Infectioase si Microbiologie Clinica (SEIMC) a avertizat ca testele rapide de anticorpi covid-19 pentru autodiagnosticare „nu functioneaza si nu ar trebui folosite pentru a diagnostica infectia”. Avand in vedere comercializarea acestor teste rapide, SEIMC subliniaza intr-un comunicat ca un diagnostic „ agil si precis” este cheia controlului epidemiei, dar „in prezent nu exista nici un test care sa permita o autodiagnosticare fiabila in practica. „. Pentru aceasta societate, teste rapide de detectare a anticorpilor covid” ;ticul unei boli cu „consecinte potential fatale” poate fi contraproductiv. OMS arata ca efectuarea unui test rapid de anticorpi in afara unui spital nu garanteaza, deocamdata, un diagnostic clar si recomanda teste rapide de anticorpi pentru „investigatie”.;n” si in context medical. Testele de autodiagnosticare care au certificat CE eliberat de un organism notificat pot fi comercializate in mod liber in toata Europa, intotdeauna cu prescriptie medicala.