Ucraina – Rusia | SUA inceteaza sa mai descrie posibila invazie a Ucrainei ca fiind iminenta

Harkov, un oras divizat in fata amenintarii rusesti

„Voi apara orasul cu armele in mana. Nu exista alta optiune”, a declarat omul de afaceri Andrei Polysh, care, la fel ca multi locuitori din Harkov, o regiune ucraineana care se invecineaza cu Rusia si aproape de Donbas, este dispus sa se ridice si sa reziste. invadatorul rus, in timp ce alti localnici vad un posibil atac de la distanta. Potrivit lui Polysh, presedintele rus Vladimir Putin „ar trebui sa aiba bile de otel” pentru a invada Ucraina, si in special Harkov, „dar acum ii este teama ca Occidentul ii va rasuci bratul”.

Presedintele rus Vladimir Putin l-a criticat astazi pe premierul britanic Boris Johnson intr-o conversatie telefonica pentru refuzul NATO de a aborda principalele preocupari de securitate ale Rusiei. „A fost evidentiata lipsa de vointa a NATO de a reactiona in mod adecvat la preocuparile justificate ale Rusiei”, a spus Kremlinul intr-un comunicat. Seful Kremlinului a acuzat blocul aliat ca incearca sa se ascunda in spatele asa-zisei politici a usilor deschise, care, potrivit Kremlinului, „contrazice principiul securitatii indivizibile”.

Premierul Marii Britanii Boris Johnson a purtat miercuri o conversatie cu presedintele rus Vladimir Putin, in care a aparat dreptul Ucrainei de a adera la NATO daca aceasta doreste, a informat un purtator de cuvant al prim-ministrului britanic din Downing Street. Johnson a subliniat ca „in cadrul politicii NATO a usilor deschise, toate democratiile europene au dreptul de a aspira la aderare. Acest drept se aplica pe deplin Ucrainei”, potrivit purtatorului sau de cuvant. Premierul, care a vizitat ieri la Kiev pentru a-si exprima sprijinul fata de guvernul ucrainean in fata unei posibile agresiuni ruse, i-a mai spus lui Putin ca Alianta Atlantica este o organizatie „defensiva” si ca ordonarea unei invazii a Ucrainei ar fi o „tragica greseala de calcul”. .” .

Presedintele american Joe Biden si omologul sau francez Emmanuel Macron s-au angajat miercuri sa-si coordoneze raspunsul la prezenta militara sporita a Rusiei de-a lungul granitei cu Ucraina, a anuntat Casa Alba.

La scurt timp dupa ce Macron a spus ca ar putea vizita Rusia in cautarea unei solutii diplomatice, liderul francez si Biden au declarat intr-un apel ca „isi afirma sprijinul pentru suveranitatea si integritatea teritoriala a Ucrainei”, a spus Casa Alba.

Ei au revizuit, de asemenea, „coordonarea actuala atat in ​​diplomatie, cat si pregatirile pentru a impune sanctiuni economice rapide si severe Rusiei in cazul in care aceasta invadeaza Ucraina”, se arata in comunicat.

„Presedintele Biden si presedintele Macron au convenit ca echipele lor vor ramane in contact strans, inclusiv prin consultare cu aliatii NATO si partenerii UE, cu privire la abordarea noastra coordonata si cuprinzatoare pentru gestionarea acestor situatii”.

Rusia a desfasurat peste 100.000 de soldati puternic inarmati in jurul Ucrainei.

Statele Unite si aliatii sai acuza Moscova ca se pregateste sa invadeze fosta republica sovietica, care este interesata sa adere la institutiile occidentale, inclusiv la NATO.

Moscova asigura ca prezenta trupelor sale se datoreaza amenintarilor din partea Statelor Unite si a aliatilor sai.

Rusia a condamnat astazi decizia SUA de a trimite 3.000 de soldati americani pe teritoriul tarilor aliate din Europa de Est, pe fondul tensiunilor la granita cu Ucraina. „Sunt masuri distructive, absolut nejustificate, care intaresc tensiunea militara si limiteaza spatiul pentru deciziile politice”, a declarat Alexandr Grushko, ministrul adjunct de externe al Rusiei, agentiei Interfax. Grushko a considerat ca un astfel de pas nu va face decat sa multumeasca autoritatilor ucrainene, deoarece „ele vor putea continua sa saboteze Acordurile de la Minsk fara niciun cost”.

Statele Unite au anuntat miercuri trimiterea a 3.000 de militari suplimentari in Europa de Est pentru a apara tarile NATO de „toate agresiunile”, in timp ce liderii Frantei si Germaniei au pe radar o vizita la Moscova pentru a face fata crizei ucrainene.

Trupele se alatura celor 8.500 de soldati pusi in alerta de la sfarsitul lunii ianuarie de Washington pentru a fi dislocati ca parte a Fortei de Raspuns Rapid a NATO, daca este necesar.

„Atata timp cat (presedintele rus Vladimir Putin) actioneaza agresiv, ii vom asigura pe aliatii nostri NATO din Europa de Est ca suntem acolo”, a spus presedintele american Joe Biden, dupa anuntarea desfasurarii.

Ca raspuns, adjunctul ministrului rus de externe Alexander Grushko a considerat ca aceasta miscare ar face dificil un compromis intre cele doua parti, intrucat sunt „pasi distructivi care cresc tensiunea militara si reduc posibilitatea unei decizii politice”, potrivit agentiei ruse Interfax.

Puterile occidentale s-au angajat in eforturi diplomatice, precum si in amenintarea cu sanctiuni impotriva cercului interior al lui Putin, pentru a opri ceea ce se tem ca este o potentiala invazie a fostei Ucraine sovietice, in ciuda negare ferma a Kremlinului.

Cancelarul german Olaf Scholz a anuntat miercuri ca va vizita Moscova „in curand” pentru a vorbi cu Putin, in timp ce presedintele francez Emmanuel Macron a lasat usa deschisa pentru a calatori in Rusia pentru a cauta o solutie diplomatica la criza.

Presedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a asigurat astazi ca tara sa are nevoie de mai multe arme, dar doar pentru a se apara si a minimiza amenintarea rusa, intrucat continua sa aspire la evacuarea teritoriului sau pe cai diplomatice. „Pentru noi este foarte important ca toate aceste arme sa ne aparam. Ne gandim doar la pace. Ne gandim doar sa ne eliberam teritoriul prin canale diplomatice”, a spus Zelenski in timpul unei conferinte de presa comuna cu premierul olandez Mark Rutte.

Presedintele francez, Emmanuel Macron, si omologul sau rus, Vladimir Putin, se vor intalni prin telefon joia aceasta, la ora locala 18:00 (17:00 GMT), pentru a aborda criza din Ucraina, a patra conversatie dintre cei doi lideri de la 21 decembrie, a raportat Elysee.

Anuntul acestui interviu vine la scurt timp dupa ce Macron a pariat public pe detensionarea crizei dintre Ucraina si Rusia. Liderul francez a anuntat ca va vorbi in urmatoarele ore si cu presedintele SUA, Joe Biden, pe aceeasi chestiune, desi fara a preciza o ora.

„Pentru mine, prioritatea in problema Ucrainei si a dialogului cu Rusia este detensionarea, gasirea unei iesiri politice din criza”, a declarat Macron presei miercuri, cu putin timp inainte de confirmarea interviului telefonic cu Putin. Seful statului francez nu exclude nici sa calatoreasca la Moscova sau la Kiev.

Potrivit surselor Elysee comentate presei, conflictul nu se va rezolva doar cu o deplasare a presedintelui francez, ci au explicat ca acest gest poate ajuta, deoarece ofera posibilitatea aprofundarii dialogului.

„Intr-o situatie atat de volatila, discutiile cu Putin au fost utile” pentru a sonda problemele pe care Rusia prefera sa le discute, au concluzionat aceleasi surse. 

Ministrul german de externe Olaf Scholz a anuntat miercuri ca va calatori la Moscova pentru a discuta despre situatia din Ucraina cu presedintele rus Vladimir Putin , dupa vizita sa la Washington saptamana viitoare.

„Am vorbit cu presedintele rus si acum pregatim cu atentie tot ce este necesar. Voi calatori in Statele Unite si in scurt timp voi continua discutiile despre problemele necesare la Moscova”, a spus acesta intr-un interviu acordat postului public ZDF.

Presedintele francez, Emmanuel Macron , a optat miercuri sa acorde prioritate „o detensionare” a conflictului dintre Ucraina si Rusia si a anuntat ca se va intalni „in urmatoarele ore” cu omologul sau american Joe Biden si ca nu exclude calatoria la Kiev.

„Pentru mine, prioritatea in problema Ucrainei si a dialogului cu Rusia este detensionarea, gasirea unei iesiri politice din criza”, a spus Macron intr-o declaratie pentru presa, care nu a exclus nici sa calatoreasca in Rusia .

„Nu exclud niciun scenariu, va depinde de cum va decurge dialogul nostru in urmatoarele ore. Rolul Frantei, in special cu presedintia (a Consiliului UE) in acest semestru, este sa incerce sa gaseasca acea solutie comuna , „, a adaugat presedintele francez, despre o posibila vizita la Moscova.

Casa Alba a confirmat miercuri ca a decis sa nu mai descrie o posibila invazie a Ucrainei de catre Rusia drept „iminenta”, recunoscand ca nu este clar ca presedintele rus Vladimir Putin a luat o decizie in aceasta privinta.

Schimbarea in limbajul Casei Albe vine la cateva zile dupa ce presedintele ucrainean, Volodymyr Zelensky, a cerut sa nu incurajeze panica la un atac imediat din Rusia, asigurand ca nu vede „o escaladare mai mare decat inainte”.

Intrebata in cadrul briefing-ului zilnic, purtatoarea de cuvant a Casei Albe, Jen Psaki, a spus ca a folosit cuvantul „iminent” doar „o data” pentru a descrie o posibila invazie a Ucrainei si ca acum prefera sa spuna ca un astfel de atac poate sosi „oricand”.

„Am incetat sa mai folosim (cuvantul „iminent”) pentru ca cred ca a transmis un mesaj pe care nu am intentionat sa-l transmitem, si anume ca stiam ca presedintele Putin a luat o decizie… si inca nu o stim, „, a spus el.

Premierul britanic Boris Johnson a purtat miercuri o conversatie cu presedintele rus Vladimir Putin , in care a aparat dreptul Ucrainei de a adera la NATO daca aceasta doreste, a informat un purtator de cuvant al prim-ministrului britanic din Downing Street.

Johnson a subliniat ca „in cadrul politicii NATO a usilor deschise, toate democratiile europene au dreptul de a aspira la aderare. Acest drept se aplica pe deplin Ucrainei”, potrivit purtatorului sau de cuvant.

Premierul, care a vizitat ieri la Kiev pentru a-si exprima sprijinul fata de guvernul ucrainean in fata unei posibile agresiuni ruse, i-a mai spus lui Putin ca Alianta Atlantica este o organizatie „defensiva” si ca ordonarea unei invazii a Ucrainei ar fi o „tragica greseala de calcul”. 

Rusia a condamnat miercuri decizia SUA de a trimite 3.000 de militari americani pe teritoriul tarilor aliate din Europa de Est, pe fondul tensiunilor la granita cu Ucraina. „Sunt masuri distructive , absolut nejustificate, care intaresc tensiunea militara si limiteaza spatiul pentru deciziile politice”, a declarat Alexandr Grushko, ministrul adjunct de externe al Rusiei, agentiei Interfax. Grushko a considerat ca acest pas nu va face decat sa bucure autoritatile ucrainene, deoarece „vor putea continua sa saboteze Acordurile de la Minsk fara niciun cost”.

Autoritatea germana de reglementare a presei (ZAK) a interzis miercuri difuzarea Russia Today (RT) in limba germana, dar directorul retelei de televiziune rusa, Margarita Simonian, a asigurat ca emisiunile vor continua, intr-un context de tensiuni intre Rusia si Occident. .

„Difuzarea programului de televiziune „RT DE” (RT in germana)”, care este inca accesibil pe web si printr-o aplicatie mobila, a fost „interzisa” pentru ca „nu i s-a solicitat si nici nu i s-a acordat autorizatia necesara, potrivit presei. lege”, se arata intr-o declaratie a autoritatii federale de reglementare ZAK.

„Asta nu are sens”, a reactionat Simonian pe Twitter, referindu-se la decizia autoritatii germane de reglementare, adaugand ca canalul sau, cunoscut pentru promovarea pozitiei Kremlinului in strainatate, „nu se va opri din difuzarea” in tara, relateaza AFP. Rusia a promis „masuri de razbunare” impotriva presei germane, denuntand interzicerea emisiunilor de catre Germania drept o decizie „politica”.

Statele Unite au declarat miercuri ca Rusia intelege atacurile cibernetice ca pe un „element principal al proiectiei fortei sale” si au asigurat ca colaboreaza cu Ucraina si aliatii sai din NATO pentru a putea contracara aceste amenintari, in plina tensiune cu Moscova asupra trupelor concentrate. la granita cu Ucraina.

„Rusii au folosit cibernetica ca element major al proiectiei fortelor lor in ultimul deceniu, in Ucraina, in Estonia, in Georgia”, a declarat Anne Neuberger, consilier adjunct pentru securitate nationala pentru tehnologia cibernetica si emergenta. 

SUA le multumeste aliatilor pentru ca au trimis forte pe flancul estic al NATO

Statele Unite au multumit miercuri Spaniei, Danemarcei, Regatului Unit si Tarilor de Jos pentru desfasurarea de soldati pentru a intari flancul estic al NATO, pe fondul tensiunilor cu Rusia din cauza Ucrainei.

Purtatorul de cuvant al Pentagonului, John Kirby, a salutat fortele suplimentare din acele tari in cadrul unei conferinte de presa, unde a anuntat desfasurarea a 3.000 de soldati americani in Romania, Polonia si Germania.

„SUA are capacitati solide raspandite in toata Europa, inclusiv in regiunea baltica, si vom continua sa evaluam nevoile in acest domeniu in cooperare cu aliatii relevanti si, desigur, cu NATO in ansamblu”, a spus Kirby. .

Tensiunea a crescut vertiginos in ultima luna din cauza concentrarii a peste 100.000 de soldati rusi la granita cu Ucraina.

Ucraina le cere sportivilor sai sa evite fraternizarea cu rusii la Beijing-2022

Guvernul ucrainean le-a cerut sportivilor sai sa nu fraternizeze cu adversarii rusi in timpul Jocurilor Olimpice de iarna de la Beijing (4-20 februarie), intr-un moment de escaladare totala din cauza acuzatiilor occidentale la adresa Moscovei ca doreste sa lanseze o ofensiva impotriva vecinilor sai.

„Am sustinut o videoconferinta despre patriotism si am dat cateva recomandari despre cum sa ne comportam: nu stati langa sportivii rusi, nu faceti fotografii cu ei”, a declarat ministrul Sportului, Vadim Guttsait, intr-un interviu publicat miercuri pe portalul de sport. .tribune.ua. Politicianul a mai dat asigurari ca se teme de provocari la adresa sportivilor ucraineni.

„Au fost opt ​​ani de razboi si situatia inca escaladeaza la granita, asa ca sportivii nostri chiar trebuie sa-si controleze emotiile in astfel de situatii”, a continuat Guttsait, adaugand ca Kievul poate doar „recomanda” si nu „constrange” sportivii. sportivii sa se comporte intr-un anumit fel, informeaza Afp.

Biden va trimite 3.000 de soldati in Europa din cauza tensiunilor cu Rusia

Presedintele american Joe Biden a aprobat in mod oficial desfasurarea a 3.000 de militari americani in tarile aliate din Europa de Est, pe fondul tensiunilor militare cu Rusia din cauza crizei din Ucraina, a confirmat un purtator de cuvant al Pentagonului. Aproximativ 2.000 de militari vor fi transferati in Polonia si Germania, in timp ce 1.000 vor fi pozitionati in Romania, a informat miercuri presa americana.

„Conform instructiunilor presedintelui si in conformitate cu recomandarile ministrului (al Apararii Lloyd) Austin, ministerul va repozitiona unele unitati stationate in Europa mai la est”, a spus inalt oficial american fara a oferi cifre. „Aceste forte nu vor lupta in Ucraina”, a subliniat el. „Aceste miscari nu sunt permanente, ele raspund circumstantelor actuale”. Cititi aici informatiile complete despre Pablo Pardo

Bolsonaro va vizita Rusia in doua saptamani, potrivit Kremlinului

Presedintele brazilian Jair Bolsonaro va efectua o vizita in Rusia in doua saptamani, potrivit lui Yuri Ushakov, consilier al Kremlinului. „Aproximativ in doua saptamani”, a spus Ushakov in declaratii pentru presa locala.

Usakov a denuntat presupusele „presiuni” asupra presedintilor Braziliei si Argentinei, Alberto Fernandez, sa nu calatoreasca in Rusia pe fondul tensiunilor la granita cu Ucraina.

Robles raspunde la „Nu razboiului” al partenerilor sai: „Nu mai folosi sloganuri si hai sa muncim pentru pace reala”

Ministrul Apararii, Margarita Robles , a respins miercuri criticile primite pentru raspunsul la criza din Ucraina si a cerut Partidului Popular „responsabilitate si simt de stat”, recomandand, in acelasi timp, partenerilor sai „oprirea sloganurilor” cu „Nu razboiului”.

Robles a raspuns astfel in cadrul sedintei de control catre Guvernul din Congres la doua intrebari ale PP si ERC despre actiunile Fortelor Armate in situatia de tensiune cu Rusia. PP si-a reiterat sprijinul fata de Executiv, dar a criticat lipsa de coordonare a acestuia si a cerut aparitia presedintelui, Pedro Sanchez, in Congres; in timp ce ERC a cerut aprobarea parlamentara pentru orice transport militar si a recuperat proclamatia „Nu razboiului”.

„Nu mai folositi sloganuri si vom lucra cu adevarat pentru pace”, l-a intrebat Robles pe deputatul ERC Gerard Alvarez, relateaza Europa Press.

Presedintele Ucrainei va folosi armamentul occidental doar pentru a se apara

Presedintele Ucrainei , Volodimir Zelenski, a asigurat ca Kievul are nevoie de arme occidentale doar pentru a se apara si ca obiectivul sau este sa realizeze eliberarea teritoriului sau pe cai diplomatice. „Pentru noi este foarte important ca toate aceste arme sa ne aparam. Ne gandim doar la pace. Ne gandim doar sa ne eliberam teritoriul prin canale diplomatice”, a spus Zelenski in timpul unei conferinte de presa comuna cu premierul olandez Mark Rutte.

In orice caz, Zelensky nu a vrut sa dezvaluie cu ce tari specifice Kievul a ajuns la acorduri pentru furnizarea de arme, in afara de transporturile deja cunoscute din SUA si Marea Britanie.

Liderii NATO isi dubleaza eforturile in Ucraina dupa acuzatiile lui Putin ca ar fi tarat Rusia in razboi

Liderii tarilor membre NATO au continuat miercuri eforturile diplomatice privind criza din Ucraina, dupa ce presedintele Vladimir Putin a acuzat Occidentul ca trage Rusia in razboi, desi fara a inchide usa dialogului.

Premierul britanic Boris Johnson urma sa se intalneasca telefonic cu Putin, la o zi dupa vizita sa la Kiev, in semn de solidaritate cu Ucraina.

In ultimele saptamani, avertismentele s-au inmultit in fata desfasurarii masive a trupelor rusesti la granita cu Ucraina, starnind temeri de o incursiune militara a Moscovei.

Parisul avertizeaza ca sunt indeplinite conditiile pentru o interventie rusa in Ucraina

Ministrul francez de externe, Jean-Yves Le Drian , a avertizat miercuri ca „sunt in loc toate conditiile pentru o interventie rusa” in Ucraina, desi Parisul vrea sa continue sa creada in cuvintele lui Vladimir Putin si sustine ca prioritatea este sa lucreze. pe relaxare.

„Situatia este foarte grava”, a recunoscut Le Drian intr-un interviu la postul France 2, in care a facut referire la concentrarea a zeci de mii de militari rusi la granita cu Ucraina si la manevrele comune pe care le-au organizat Moscova si Minsk . in Belarus.

Luand in considerare aceste doua elemente, exista, in opinia sa, „un pericol clar si iminent” al unei invazii rusesti. Dar, in acelasi timp, a explicat ca „nu avem nicio informatie cu privire la vointa presedintelui Putin de a lua masuri. De aceea este inca timpul sa acordam prioritate detensionarii”.

Un diplomat rus numeste diplomatia britanica „inutila”

Un inalt oficial rus de la ONU a criticat diplomatia britanica drept „absolut inutila” inainte ca premierul britanic Boris Johnson sa discute cu presedintele rus Vladimir Putin despre criza din Ucraina. „Intotdeauna exista loc pentru diplomatie, dar sincer, nu avem incredere in diplomatia britanica”, a declarat Dmitri Polianski, ambasadorul adjunct al Rusiei la ONU, intr-un interviu pentru Sky News.

„Cred ca in ultimii ani diplomatia britanica s-a dovedit a fi absolut inutila”, a adaugat el. „Chiar nu vreau sa jignesc pe nimeni, in special pe prietenii mei diplomatici britanici, dar rezultatele nu sunt magulitoare”.

Robles ii cere PP-ului un sentiment de stat in fata crizei din Ucraina si ii reaminteste ca misiunile NATO sunt in desfasurare de ani de zile

Ministrul Apararii, Margarita Robles, a cerut Partidului Popular „simtul statului” in fata crizei din Ucraina din cauza prezentei trupelor ruse la granitele acesteia si ii reaminteste ca misiunile permanente ale Spaniei in NATO sunt in functiune de ani . Acest lucru a fost declarat in timpul sedintei de control guvernamental, ca raspuns la deputatul PP Pablo Hispan Iglesias de Ussel, care s-a intrebat daca Ministerul Apararii are in vedere dislocatii suplimentare in cazul unui conflict militar in Ucraina .

Erdogan vrea sa profite de criza din Ucraina pentru a castiga avant in interiorul si in afara Turciei

Presedintele turc Recep Tayyip Erdogan, care va vizita Kievul joi, vrea sa foloseasca apartenenta la NATO si relatia sa cu Vladimir Putin pentru a-si rupe izolarea si a evita un conflict care i-ar putea slabi tara si sansele de realegere.

O mediere de succes ar putea servi la recuperarea prestigiului Ankarei in cadrul NATO si in fata Statelor Unite, cu care intretin relatii tensionate dupa achizitionarea de catre Turcia a unui sistem de aparare rusesc, in ciuda relevantei sale in Alianta.

Seful securitatii american va ajuta NATO sa previna atacurile cibernetice rusesti

Guvernul Statelor Unite a trimis-o pe sefa securitatii cibernetice, Anne Neuberger, in Europa pentru a sprijini NATO in lupta sa impotriva posibilelor atacuri cibernetice din Rusia care afecteaza Ucraina. Potrivit rapoartelor presei locale de miercuri, serviciile de informatii americane considera ca o invazie rusa a teritoriului ucrainean ar putea fi precedata de atacuri cibernetice impotriva tintelor sensibile din acea tara, cum ar fi sistemele de comunicatii, reteaua de energie sau institutiile sale.

Neuberger , consilier adjunct pentru securitate nationala pentru tehnologia cibernetica si emergenta, a calatorit marti la Bruxelles pentru a mentine contacte cu reprezentantii NATO in capitala europeana.

Putin ameninta NATO cu razboi daca Ucraina se alatura organizatiei

Presedintele rus Vladimir Putin a avertizat astazi ca aderarea Ucrainei la NATO ar putea duce la un conflict armat intre Rusia si Alianta Atlantica pentru controlul peninsulei Crimeea.

„Sa ne imaginam ca Ucraina, ca tara NATO, incepe aceasta operatiune militara (pentru controlul Crimeei). Ce facem? Ne luptam cu NATO? S-a gandit cineva la asta? Se pare ca nu”, a spus Putin in cadrul presei comune. conferinta la Kremlin cu prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban.

Putin a remarcat ca doctrina militara a Ucrainei include „recuperarea Crimeei, inclusiv prin mijloace militare”.

In acest sens, el a sugerat posibilitatea lansarii de la Kiev a unei operatiuni militare impotriva peninsulei, anexata de Rusia in 2014, odata ce NATO va desfasura pe teritoriul sau arme moderne de ofensiva, asa cum a facut deja in Polonia si Romania.

Putin a reamintit ca Kremlinul considera problema Crimeei „inchisa” deoarece face parte din „teritoriul sau suveran”.